Stăm acasă! #Rezistăm! Pare un slogan, la prima vedere dar privit mai atent, chiar avem nevoie de o anumită rezistență pentru a înfrunta 2 luni de izolare la domiciliu. Organismul uman se confruntă cu o situație delicată care fără o disciplină corespunzătoare și o gestionare conștientă a riscurilor asociate poate conduce către probleme grave de sănătate. Care sunt inamicii invizibilii din aceste zile?
1. SEDENTARISMUL
Perioade prelungite de ședere sau inactivitate generală. Cam așa s-ar definii el. Excursiile dese din dormitor în sufragerie și retur, cu escală de multe ori prin bucătărie, dacă sunt singura modalitate de a face mișcare, nu sunt suficiente.Mai ales că înaintea acestei izolări mulți dintre noi nu aveam un program regulat de exerciții fizice.
a) efectele sedentarismului la nivel fizic
Riscul de îmbolnăvire crește considerabil atunci când activitatea zilnică nu include în nici un fel exerciții fizice.Din păcate sunt afecțiuni foarte grave…
– diferite tipuri de cancer – studiile arată că șansele de a trata cancerul de colon și cancerul de sân cresc cu 40% la persoanele cu un stil de viață activ, care fac multă mișcare.Pe de altă parte un comportament sedentar a fost asociat cu un risc crescut de a dezvolta cele 2 tipuri de cancer
– hemoroizi
– diabet de tip 2 – Conform cercetărilor, exercițiile fizice intensive pot îmbunătăți semnificativ capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din sânge. Lipsa activității fizice, duce la creșterea volumului de glucoza, funcția pancreasului (care secreta insulina) fiind suprasolicitată.
– obezitate
– probleme ale coloanei vertebrale – în urma statului excesiv pe canapea se pot produce deformări la nivelul coloanei vertebrale
– osteoporoza – crește riscul de apariție a osteoporozei din cauza activității reduse a mușchilor și oaselor. Sedentarismul este o cauză a scăderii densității osoase
– accelerarea procesului de îmbătrânire
– boli cardiovasculare – Un stil de viata sedentar încetinește circulația sângelui și vasele de sânge devin rigide și se pot bloca. În cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza și stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizica la vârsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu 52% la bărbați și 28% la femei. (primul ajutor în caz de stop cardio-respirator, aici)
– degenerarea musculară – poate provoca pierderea echilibrului și căderi neașteptate
b) efectele sedentarismului la nivel psihic
– anxietate – riscurile de a dezvolta o stare anxioasă cresc cu 31% pentru cei care petrec mai mult de 40 de ore pe săptămână în fața televizorului sau a calculatorului
– depresie – în cazul depresiei studiile sunt un pic mai complexe pentru că de foarte multe ori nu se știe dacă sedentarismul a condus către depresie sau depresia a favorizat un comportament sedentar. Un studi efectuat în 2014 și publicat în British Journal of Sport Medicine arată că un comportament sedentar prelungit crește riscul de instalare a depresiei cu 25 %.
– tulburări de somn – din păcate au consecințe grave asupra sănătății : risc crescut de infarct miocardic, atac cerebral, tulburări de concentrare, de memorie, creșterea nivelului de stress, anxietate etc.
Acesta este sedentarismul.Inamicul din umbră pentru aceste două luni. Timp suficient pentru a produce o dereglare importantă la nivelul organismului. Dar dacă nu ne învinge Covid, ne lăsăm noi doborâți de sedentarism? NU! Facem mișcare ! Metode aplicabile în perioada de izolare:
– stabiliți-vă un program de somn, o oră de culcare pe care să o respectați seara (între 21.30 și 22.30). Nu dormiți mai mult de ora 9
– faceți zilnic minimum 30 de minute de exerciții fizice. Puteți face și 2 reprize a câte 15 minute. Puteți face aerobic, abdomene, flotări, alergare pe loc, exerciții pentru spate (lombar și cervical) stretching etc. De sezon….
– dacă sunteți nevoiți să ieșiți din casă pentru chestiuni urgente, nu folosiți liftul! Coborâți pe scări și urcați pe scări.
– cât mai puține ore în fața televizorului
– faceți pauze la o oră de stat pe canapea sau pe scaun, faceți mișcare prin casă 5 minute la maximum o oră. În timpul reclamelor TV ridicați-vă și faceți câțiva pași
– hidratați-vă corespunzător
– mâncați cât mai sănătos și mult mai cumpătat ( corpul nu mai consumă aceiași cantitate de energie)
Nu considerați șederea prelungită o problemă minoră. Nu este deloc așa. Faceți multă mișcare acasă, hidratați-vă, nu faceți excese alimentare și dormiți suficient. Limitați televizorul, calculatorul, fiți cât mai activi.
2.CALITATEA AERULUI DE INTERIOR
Calitatea aerului de interior are un efect direct asupra sănătății noastre.Apariția termopanelor care au garnituri de etanșare și a termoizolației pe bază de polistiren a redus foarte mult transferul de aer din exterior ce se realiza prin ziduri sau prin rosturile tâmplăriei de lemn. Astfel aerul de interior este de o calitate tot mai slabă, motiv pentru care noi în aceste două luni de izolare va trebui să luăm foarte în serios acest aspect. Ce influențează negativ calitatea aerului din casele noastre?
– aparatura, mobila, vopselurile, produsele de curățenie degajă substanțe toxice (formaldehide, hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu, fenoli)
– în urma procesului de respirație, crește umiditatea aerului și conținutul de dioxid de carbon
Consecințe:
– dioxidul de carbon diminuează capacitatea de concentrare, crește irascibilitatea, provoacă tulburări de somn
– umiditatea crescută favorizează apariția mucegaiului crescând riscul apariției alergiilor și problemelor respiratorii, pulmonare, scăderea sistemului imunitar
– substanțele chimice specifice mobilierului, aparaturii, parchetului, produselor de curățenie pot afecta ficatul, rinichii, sistemul nervos, pot cauza dureri de cap
Calitatea aerului este afectată în mod dramatic de fumat. Pe lângă fumul de țigară, gătitul și bețișoarele parfumate influențează de asemenea negativ aerul pe care îl respirăm.
În perioada de izolare devine foarte important să avem mare grijă de calitatea aerului pe care îl respirăm în propria locuință. Iată ce măsuri putem lua:
– fiecare cameră se aerisește de 3 ori pe zi minimum 30 minute, dimineață, prânz și înainte de culcare
– instalarea unui dezumificator în fiecare cameră (care se găsește în orice hypermarket la un preț rezonabil) pentru reducerea umidității
– în perioada aceasta rolul plantelor de apartament crește pentru că prin fotosinteză generează oxigenul vital. Poate că ar fii bine să introduceți în casă plantele de pe scara blocului.
– nu folosiți în această perioadă odorizante de camera, lumânări parfumate, bețișoare de ambient. Evitați astfel efectele secundare ale substanțelor volatile sintetice
– nu fuma în casă! Fumați numai în balcon sau la geam ( nu aruncați chiștoacele de țigări pe geam)
Alți factori de risc domestic în această perioadă de izolare:
– șederea prelungită în fața televizorului – anxietate, insomnie, crește riscul de atac de cord
– folosirea excesivă a telefonului mobil – sunt binecunoscute efectele nocive ale telefonului mobil asupra organismului uman.
– stresul – luați măsuri împotriva stresului. Ascultați o muzică relaxantă, citiți o carte, bucurați-vă de cafeaua de dimineață etc.(mai multe despre efectele stresului asupra sănătății aici )
– alte riscuri de natură fizica, mai jos. Răsfoiți cu atenție acest GHID DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DOMESTICE ȘI DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ
Perioada de izolare nu este ușoară. Stau acasa! #Rezist! fără disciplină și organizare se poate transforma în Cât mai stau acasă ?! Nu mai rezist!!
