De multe ori am discutat cu lucrătorii despre influența nefastă a stresului la locul de muncă. Despre faptul că stresul este responsabil pentru producerea unui număr foarte mare de accidente de muncă. De data aceasta însă discutăm despre stres la nivel social în contextul actual făcând o trimitere la un celebrul experiment vechi de 1000 de ani.
Săptămâna trecută Crucea Roșie Română a transmis către populație măsuri de combatere a stresului provocat de Covid 19 (sau măcar diminuarea lui), informații venite direct de la Organizația Mondială a Sănătății, după cum puteți observa mai jos. Printre altele, OMS recomandă:
- să ne informăm numai din surse oficiale,
- să nu petrecem foarte mult timp ascultând sau vizionând mesajele din mass-media, de multe ori alarmiste
- un stil de viață sănătos, cu mișcare, alimentație echilibrată, somn suficient
- o relație strânsă cu prietenii și familia
- interzis consumul de droguri
- evitați țigările și alcoolul în exces
- controlul emoțiilor prin diverse exerciții de relaxare ș.a.
De ce este atât de interesată Organizația Mondială a Sănătății de acest subiect? Poate găsim răspunsul amintind de un experiment petrecut cu aproximativ o mie de ani în urmă: Experimentul Avicenna.
Cine a fost Avicenna? Pe numele său adevărat Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī, deseori numit Ibn Sina, Avicenna (nume dat de latini) s-a născut în anul 980 în orașul persan Afshena, astăzi în Uzbekistan și a fost un vestit filozof, scriitor, medic și cercetător al naturii de la intersecția mileniilor 1 și 2. Mulți spun că este cel mai mare savant al lumii musulmane. Nu discutăm despre viața sa și nici despre opera și învățăturile sale foarte vaste de altfel, ci despre experimentul care îi poartă numele.
Ce a făcut Avicenna? A pus într-o cușcă un miel, iar la mică distanță intr-o altă cușcă un lup. Ce s-a întâmplat cu mielul? În scurt timp a murit de frică.
În această perioadă noi suntem mielul. De aceea Organizația Mondială a Sănătății avertizează că o atitudine de panică, frică excesivă, poate produce dezechilibre în organism ce vor conduce în final la afecțiuni mult mai grave decât virusul însuși. Este o situație ca un bumerang pentru că nivelul ridicat de cortizol generat de stres provocă printre altele……..scăderea sistemului imunitar și o vulnerabilitate crescută la infecții. Deci, cu cât suntem mai tensionați și îngrijorați, sistemul nostru de apărare scade în lupta cu Covid 19.
Dar haideți să vedem ce efect are stresul excesiv în corpul uman:
„În momentul în care reacționăm la o amenințare din lumea exterioară indiferent dacă este reală sau imaginară corpul eliberează hormoni de stres, punând în mișcare o cantitate enormă de energie astfel încât să putem face față amenințării respective. Când se întâmplă acest lucru organismul își pierde starea de echilibru. Aceasta este o reacție naturală și sănătoasă pentru că în vremuri străvechi hormoni precum adrenalina și cortizolul, dar și alți hormoni asemănători care formează un cockteil chimic, erau eliberați atunci când ne confruntam cu un pericol exterior…..pericolul dispărea, nivelul hormonilor de stres revenea la normal”, spune Dr.Joe Dispenza, specialist în neuroștiințe,chimia și funcția creierului. Dar, după o perioadă lungă de stres, continuă domnia sa, ,,ne menținem într-o stare de alertă ridicată în loc să ne recăpătăm echiibrul….Când dezechilibrul se menține vreme îndelungată crește probabilitatea de a ne îmbolnăvi , deoarece stresul îndelungat inhibă, exprimarea normală, sănătoasă a organismului.”
Haideți să vedem care sunt afecțiunile la care ne expunem din cauza unei perioade stresante prelungite:
- afecțiuni cardiovasculare
- tulburări psihice (nervozitate, anxietate, depresie)
- afecțiuni digestive (ulcer, gastrită, reflux gastro-esofagian)
- probleme respiratorii
- afecțiuni dermatologice (acnee, diverse alergii)
- tulburări de vedere
- diabet zaharat
- dezechilibre hormonale
- afecțiuni genito-urinare
- impotență
- scăderea imunității
- diverse tipuri de cancer
Sfatul meu este să nu intrăm în rolul mielului lui Avicenna. Să nu ne speriem peste măsură nici de virus, nici de o posibilă criză economică globală care ar urma. Frica în fața posibilei infectări, șomajul, nesiguranța locului de muncă, creează toate premisele unei stări anxioase. Să rămânem totuși echilibrați, să ascultăm sfaturile autorităților și să urmăm metodele de combatere a stresului venite din partea Organizației Mondiale a Sănătății pe care le-am prezentat mai sus. La care eu aș mai adăuga muzica, lectura, meditația. Consecințele pot fi dintre cele mai nefaste dacă frica, panica ar pune stăpânire pe noi în această perioadă, mai periculoase decât Covid 19. Iar când valul pandemic va trece am putea să ne confruntăm cu o avalanșă a afecțunilor de mai sus. Și oare merită? De ce să fim mielul când momentan nici măcar nu știm cine e LUPUL!?
Foarte bine documentat !
Felicitări!
Multumesc frumos doamna Mary!
Foarte frumos si pe intelesul tuturor. O sa il distribui pe facebook poate ajuta si pe altii. 🙏🤗
Multumesc frumos!
Va multumesc pentru ca v-ati abonat la newsletter.
Ma straduiesc…..