Alimentația de protecție este reglementată în baza legii 319 din 2006 a Sănătății și Securității în Muncă prin articolul 14, subiectul fiind reluat în Normele metodologice la articolul 46, alineatele 2 si 3 referitor la Planul de Prevenire și Protecție.
Art. 14 – Alimentaţia de protecţie se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de muncă ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual de muncă.
Art 46 din Hotărârea Guvernamentală nr 1425 din 2006 la cele 2 alinieate 2 și 3 face următoarele clarificări :
(2) În urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de lucru se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de natură tehnică, organizatorică, igienico-sanitară şi de altă natură, necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
(3) În urma analizei măsurilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc resursele umane şi materiale necesare realizării lor.
Așadar, locurile de muncă și tipul alimentației de protecție sunt stabilite de către angajator împreună cu medicul de medicina muncii în urma efectuării evaluării de risc pentru postul care necesită o astfel de măsură de protecție a sănătății. Această decizie trebuie luată în urma consultării lucrătorilor și va fi introdusă în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv.
Mediile de lucru care necesită alimentație de protecție în funcție de expunerea lucrătorilor sunt următoarele :
- a) expunerea la metale toxice (plumb, mercur, crom, nichel etc.), pulberi agresive;
- b) lucrul cu solvenți organici hepatotoxici;
- c) gaze iritante pulmonare;
- d) microclimat cald nefavorabil.
Printre alimentele cu rol protector recomandate sunt nutrienții bogați în vitamine cu rol în reducerea toxicității, proteinele de calitate, produsele ce conțin antioxidanți și aminoacizii. Laptele, iaurtul, cașcavalul, slănina, fructe și legume, carne slaba, apă minerală sunt oferite ca soluții de către medicul de medicina muncii în urma evaluării riscurilor de îmbolnăvire pentru meseria analizata.
Legea 90 din 1996 a Sănătății și Securității în Muncă, abrogată în 2006, prevedea la capitolul XI al Normelor generale de protecția muncii criterii concrete de acordare a alimentației de protecție care de multe ori stau la baza deciziilor pe care angajatorii le iau și astăzi în legătură cu această modalitate de prevenție a diferitelor afecțiuni specifice unei meserii.
Art.156. Principiile care stau la baza acordării alimentaţiei de protecţie sunt următoarele:
a) alegerea unor alimente care, prin conţinutul lor în substanţe nutritive (proteine, lipide, glucide, elemente minerale, vitamine), pot completa o raţie calorică insuficientă sau incorectă, dezechilibrele, carenţele sau excesele alimentare;
b) urmărirea ca alimentele acordate să asigure păstrarea structurii şi funcţionalităţii organelor şi sistemelor mai sensibile la agresivitatea agentului nociv din mediul de muncă (ficat, rinichi, sistem nervos, gonade etc.);
c) urmărirea ca alimentele acordate să asigure elementele necesare proceselor de conjugare a noxelor chimice în vederea eliminării lor din organism (sulfoconjugare, cisteinoconjugare, glicocoloconjugare, glutamicconjugare, glicuronoconjugare, acetilare, metilare).
Art.157. Criteriile pentru alegerea alimentelor care vor fi oferite ca supliment alimentar sunt:
- caracteristicile fiziologice ale persoanelor (tineri sub 21 ani, femei gravide sau care alăptează, dacă depun efort intens);
- intensitatea mare a efortului fizic şi necesităţile alimentare suplimentare;
- natura agenţilor nocivi (metale sau metaloizi, gaze sau vapori toxici etc.);
- organul ţintă al toxicului (ficat, rinichi, sistem nervos etc.);
- starea de sănătate a persoanei respective şi acceptabilitatea respectivului aliment;
- posibilitatea de achiziţionare şi de asigurare a alimentelor recomandate în tot cursul anului.
Alimentația de protecție oferită de către angajator nu reprezintă garanția unei stări de sănătate în parametrii normali pentru lucrător. Fumatul, alcoolul în exces, oboseala sau chiar stresul diminuează efectul alimentelor. De aceea pentru toate mediile de lucru, dar mai ales pentru aceste meserii cu risc ridicat de îmbolnăvire profesională, o viață echilibrată cu o alimentație sănătoasă, mișcare și 8 ore de somn pe noapte trebuie să reprezinte pentru lucrător o prioritate.
Mulțumim!