Manipularea manuală a maselor (MMM) reprezintă o activitate des întâlnită în mediul de muncă și este responsabilă din păcate de apariția unor probleme importante de sănătate, în special dorsolombare, dar nu numai atât. Manevrarea greutăților repezintă oricare dintre următoarele activităţi desfăşurate de către unul sau mai mulţi lucrători: ridicarea, susţinerea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase și este reglementată legislativ prin Hotărârea Gueramentală nr.1051 în vigoare din 01.10.2006 – Cerințe minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare. Textul integral al Hotărârii, aici.
Manipularea manuală a maselor poate cauza: afecţiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă şi repetată a sistemului musculo-scheletic prin activităţi continue de ridicare sau purtare, precum afecţiuni dorsolombare; traumatisme acute produse prin accidentare, tăieturi, luxații sau fracturi. Afecţiunile dorsolombare de origine profesională constituie o problemă majoră de sănătate (23,8 %) în UE, numărul lucrătorilor afectaţi fiind mult mai mare (38,9 %) în noile state membre.
HG 1051 / 2006 prevede următoarele obligații ale angajatorului :
Art. 4. – Angajatorul trebuie să ia măsuri tehnico-organizatorice necesare sau trebuie să utilizeze mijloace corespunzătoare, în special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipulării manuale a maselor de către lucrători.
Art. 5. – În cazurile în care nu se poate evita necesitatea manipulării manuale a maselor de către lucrători, angajatorul trebuie să ia măsuri organizatorice corespunzătoare, să utilizeze mijloace adecvate sau să furnizeze lucrătorilor aceste mijloace, pentru a reduce riscul pe care îl implică manipularea manuală a acestor mase, luând în considerare elementele de referinţă prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 6. – În toate cazurile în care manipularea manuală a maselor de către lucrător nu poate fi evitată, angajatorul trebuie să organizeze posturile de lucru astfel încât manipularea să fie cât mai sigură şi cu risc cât mai mic posibil pentru sănătate, fiind obligat de asemenea:
a) să evalueze, în prealabil, condiţiile de securitate şi de sănătate pentru tipul de lucrare respectiv şi să examineze în special caracteristicile maselor, potrivit prevederilor anexei nr. 1; b) să urmărească evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare, prin adoptarea de măsuri corespunzătoare, având în vedere caracteristicile mediului de muncă şi cerinţele activităţii, potrivit prevederilor anexei nr. 1.
Anexa 1 la care face referire textul de mai sus, ne informează că riscurile pentru lucrător privind apariția unor afecțiuni dorsolombare le-am putea identifica analizând :
- caracteristicile masei;
- efortul fizic depus;
- caracteristicile mediului de munca;
- caracteristicile activităţii.
Caracteristicile masei:
Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă masa este:
- prea grea: nu există o anumită limită de siguranţă care să garanteze absenţa riscului – o greutate de 20-25 kg este mare pentru majoritatea oamenilor;
- prea mare: dacă masa este prea mare, nu este posibilă respectarea regulilor de bază referitoare la ridicarea şi purtarea acesteia – respectiv de a ţine greutatea cât mai aproape de corp posibil; astfel, muşchii vor obosi mai repede;
- greu de prins: poate determina alunecarea obiectului şi accidentarea; masele cu marginile tăioase sau cele care conţin materiale periculoase pot produce vătămări lucrătorilor;
- dezechilibrată sau instabilă: aceasta determină solicitarea inegală a muşchilor şi extenuarea din cauza faptului că centrul de greutate al obiectului se află la distanţă faţă de mijlocul trunchiului lucrătorului;
- poziţionată astfel încât necesită prinderea masei cu braţele întinse, cu aplecarea sau răsucirea trunchiului, ceea ce impune un efort muscular mai mare
Efortul fizic:
- prea mare;
- care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare a trunchiului;
- care nu antrenează o mişcare buna a masei;
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o poziţie instabila.
Caracteristicile mediului de munca
Următoarele caracteristici ale mediului de muncă pot conduce la creşterea riscului apariţiei unor afecţiuni dorsol-ombare:
- insuficient spaţiu liber pentru operaţiile de manipulare manuală a maselor; lucrătorul poate fi constrâns să adopte o poziţie incomodă sau să deplaseze masele într-o manieră periculoasă;
- sol cu denivelări, instabil sau alunecos, ce poate cauza creşterea riscului de accidentare;
- temperatura ridicată produce oboseală lucrătorilor, în timp ce transpiraţia îngreunează prinderea uneltelor, impunând un efort mai mare; temperatura scăzută poate determina amorţirea mâinilor, îngreunând, de asemenea, prinderea;
- iluminatul insuficient poate cauza creşterea riscului de accidentare sau poate obliga lucrătorii să adopte poziţii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.
Cerinţele activităţii:
- efortul fizic frecvent și prelungit;
- insuficiența repausului fiziologic sau de recuperare;
- distanțele mari pentru transportul sarcini;
- ritm impus.
Sarcina de munca :
Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă sarcina:
- este foarte solicitantă, de exemplu dacă aceasta este executată frecvent sau pe o perioadă îndelungată;
- implică poziţii sau mişcări incomode, de exemplu trunchi aplecat şi răsucit, braţe ridicate, încheieturi ale mâinilor răsucite, prea întinse;
- implică manipulări repetitive.
Anexa 2 din cadul Hotărârii 1051 /2006 prezintă factori individuali de risc:
- Lucrătorul este expus unor riscuri dacă:
- este necorespunzător din punct de vedere fizic să execute sarcina de muncă respectivă;
- poartă îmbrăcăminte, încălţăminte sau alte efecte personale necorespunzătoare;
- nu are cunoştinţe sau instruire suficientă ori adecvată.
Tehnicile corecte de manipulare
A.Ridicarea
Planificați sarcina de muncă, asigurându-vă că:
- ați înțeles foarte bine traseul care trebuie parcurs;
- spaţiul în care urmează să faceţi operaţia de manipulare este liber de orice obstacol;
- aveţi o bună prindere a masei;
- mâinile dumneavoastră, masa şi dispozitivele de prindere de orice fel nu sunt alunecoase;
- dacă executaţi operaţia de ridicare împreună cu încă o persoană, fiecare trebuie să ştie cu precizie cum se procedează.
Proceduri adecvate de ridicare:
- Staţi cât mai aproape de greutate cu ambele picioare bine fixate pe pământ, la o distanţă cât cea a umerilor şi cu vârfurile îndreptate spre exterior.
- Aplecaţi-vă înspre greutate având spatele drept, genunchii îndoiţi şi muşchii abdominali încordaţi.
- Aşezaţi-vă mâinile pe marginile diagonale opuse ale greutăţii astfel încât cu o mână să trageţi, iar cu cealaltă să o ridicaţi.
- Prindeţi greutatea bine cu ambele palme, nu doar cu degetele.
- Aduceţi greutatea cât se poate de aproape de corp. Ţineţi greutatea poziţionată central peste picioare. Sprijiniţi-vă braţele şi coatele pe talie şi bărbia pe piept.
- Ridicaţi-vă încet, ţinându-vă spatele drept şi folosind forţa picioarelor pentru a vă susţine.
- Asiguraţi-vă că ţineţi bine greutatea şi că aveţi vizibilitate bună.
- Faceţi paşi mici, ţinând greutatea aproape de corp, nu mai sus de nivelul taliei.
- Asiguraţi-vă că nimic nu vă blochează vederea.
- Asiguraţi-vă că nu există pericolul de a vă împiedica sau de a aluneca pe suprafaţa pe care mergeţi.
- Păstraţi controlul asupra greutăţii din momentul în care o ridicaţi de jos până în momentul în care o lăsați


Sfaturi pentru ridicarea greutatilor:
- Întâi determinaţi greutatea, forma şi modalitatea de apucare a greutăţii!
- Aveţi grijă, dacă este posibil, să folosiţi o suprafaţă stabilă!
- Gândiţi-vă la poziţia picioarelor, înainte de a începe să lucraţi!
- Nu încercaţi niciodată să ridicaţi o greutate prea mare!
- Ridicaţi calm şi cu siguranţă!
- Evitaţi un ritm de muncă alert!
- Nu ridicaţi şi nu întoarceţi niciodată în acelaşi timp! Întâi ridicaţi apoi învârtiţi-vă, dar învârtiţi-vă cu totul, nu vă întoarceţi din spate!
- Reaşezaţi greutatea din aceeaşi poziţie corporală în care aţi ridicat-o. Nu o lăsaţi să cadă brusc pe podea.
- Dacă este posibil, trageţi sau împingeţi greutatea. Nu o ridicaţi niciodată fără rost!
- Folosiţi-vă de întreruperi ale muncii şi de pauze pentru a vă odihni!
- Creaţi cât mai mult loc pentu a avea libertate de mişcare!
- Evitaţi podelele vălurite, alunecoase şi instabile!
- Evitaţi pragurile, bordurile sau suprafeţele de podea aflate la niveluri diferite!
- Purtaţi încălţăminte de lucru adecvată!
- Evitaţi vizibilitatea scăzută!
- Evitaţi temperaturile extreme!
- Evitaţi greutăţile voluminoase! Acestea trebuie cărate în doi!
- Evitaţi greutăţile care impun dificultăţi!
- Evitaţi greutăţile instabile care se clatină sau se mişcă!
B.Împingerea şi tragerea
Este important:
- să utilizaţi greutatea proprie a corpului în timpul împingerii şi tragerii;
- pentru împingere aplecaţi-vă înainte iar pentru tragere, lăsaţi-vă pe spate;
- să aveţi suficientă aderenţă pe sol pentru a vă putea apleca înainte/pe spate;
- să evitaţi încovoierea şi răsucirea spatelui;
- dispozitivele de manipulare să fie echipate cu mânere/elemente de prindere, astfel încât să vă puteţi folosi mâinile pentru a exercita o forţă; mânerele trebuie să fie poziţionate la o înălţime între umăr şi talie astfel încât să puteţi împinge/trage într-o poziţie bună, neutră;
- dispozitivele de manipulare să fie bine întreţinute, astfel încât roţile să aibă dimensiuni potrivite şi să se învârtă uşor;
- planurile de sprijin să fie tari, nivelate şi curate.


Alte precizări :
• se va curăța terenul pe care se efectuează aceste operaţii de toate obstacolele sau obiectele ce ar putea împiedica operaţiunea de încărcare- descărcare;
• terenul pe care se face mişcarea sau manipularea sarcinilor, trebuie să fie stabil și rezistent, iar în cazul cand acesta este denivelat sau în pantă se vor amenaja platforme orizontale sau se va aduce terenul la forma orizontală.
• distanțele de transport nu vor depăși 50 de metri.
• transportul materialelor cu ajutorul lizelor sau cărucioarelor este permis numai pe teren drept. Se interzice folosirea lor pe scări, trepte, rampe de acces, sau teren accidentat
• Este interzis categoric transportul de sarcini pe deasupra lucrătorilor, în incăperile locuite.
• Este interzisă desfacerea stivelor sau a grămezilor de alte materiale prin surpare (eliberând unul din straturile de susţinere).
• Manevrarea materialelor se va face în ordine inversă stivuirii lor.
• Lucrătorii vor purta echipament individual de protecție (mânuși, boanci, la nevoie centură pentru zona lombară, cască de protecție dacă este cazul)
• În timpul manipulării manuale a maselor, salariatul sau salariaţii trebuie să aibă vizibilitate.Este interzis transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea.
• Este interzisă manipularea manuală a maselor în locuri în care nu există suficient spaţiu pe orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activităţi, daca nu se iau măsuri suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri profesionale.
• Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea și transportul manual al maselor trebuie să aibă stabilitate și sa fie prevăzute cu parapeți de protecţie.
Afectiunile dorsolombare reprezintă o problemă de sănătate de natură profesională foarte raspandită ce implică mari cheltuieli pentru angajatori și consecințe privind afectarea stării de sănătate pentru lucrători. De aceea prevenția, prin implementarea și respectarea unor măsuri concrete de sănătate și securitate la locul de muncă, are un rol foarte important.
Măsuri de prevenire a accidentărilor și îmbolnăvirilor profesionale generate de manevrarea manuală a greutăților:
- Folosiți de câte ori aveți ocazia lize, cărucioare și alte echipamente de transport.
- Încercați să folosiți rotația cadrelor pentru activitățile cu grad diferit de dificultate.
- Nu lucrați în poziții incomode sau limitați la maximum astfel de activități.
- Înainte de începerea lucrului executați exerciții de încălzire.
- Instruirea periodică, teoretică și practică, a angajaților
- Introducerea de pauze pentru refacere în timpul lucrului
- Identificarea și evaluarea riscurilor de accidentare
- Folosirea echipamentului individual de protecție (despre importanța folosirii echipamentului de protecție, aici)
- Adaptarea muncii la om, în special prin proiectarea locurilor de muncă, alegerea echipamentelor și a metodelor de lucru corespunzătoare;
- Prezentați-vă imediat la medic în cazul unor simptome specifice



Mulțumesc pentru articol!
Cu multă plăcere!
Foarte utile informatiile, trebuie promovate mai mult!