• a) să prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c) -e) (gravide și salariate care alăptează sau au născut recent) la riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea;
• b) salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) -e) (gravide și salariate care alăptează sau au născut recent) să nu fie constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, dupa caz.

Conform articolului 7, in termen de 10 zile de la înștiințare angajatorul este obligat să informeze Inspectoratul Teritorial de Muncă local și medicul de medicina muncii care, teoretic, ar trebui să se asigure că salariata lucrează în cele mai bune condiții care nu îi pun în pericol sănătatea ei sau a fătului.

Angajatorul are obligația de a lua în calcul orice risc care ar putea pune în pericol sănătatea mamei sau a fătului, iar pentru aceasta trebuie să întocmească o evaluare privind gradul, durata și expunerea salariatelor la agenți, procese sau condiții de muncă, împreună cu medicul de medicina muncii, pentru a decide cele mai bune măsuri care trebuiesc luate. Rezultatele evaluărilor împreună cu măsurile stabilite se vor consemna în rapoarte scrise. Dacă în urma acestei evaluări se evidențiază un risc care ar putea să pună în pericol sarcina sau sănătatea mamei, angajatorul trebuie să ia masurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru al salariatei în cauză, să fie evitată expunerea acesteia la riscurile evidențiate, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale. Art. 9 – (2) – Dacă modificarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este posibilă ori nu poate fi realizată din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsuri pentru a o repartiza la alt post de lucru fără riscuri pentru sănătatea ori securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii ori a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.

Articolul 10 – (1) În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligația prevazută la art. 9 alin. (2) , salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) -e) (gravide și salariate care alăptează sau au născut recent) au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:

• a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) ;
• b) după data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d) si e) (care au născut recent sau alăptează), în cazul în care nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu dizabilități, pana la 3 ani.
• (2) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depași 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările si completările ulterioare.
• (3) Eliberarea certificatului medical se va face in condițiile în care salariata s-a prezentat la consultațiile prenatale și postnatale, conform normelor Ministerului Sănătății.

Referitor la poziția de lucru și la durata zilei de muncă, articolele 12 și 13 aduc următoarele lămuriri :

Articolul 12 – (1) Pentru salariatele care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 lit. c) si d) (gravidă sau care a născut recent) și isi desfasoara activitatea numai în poziția ortostatică sau în poziția așezat, angajatorii au obligația de a le modifica locul de muncă respectiv, astfel încât să li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze și amenajări pentru repaus în poziție șezânda sau, respectiv, pentru mișcare.

(2) Medicul de medicina muncii stabilește intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziției de lucru, perioadele de activitate, precum și durata perioadelor pentru repaus în poziție șezândă sau, respectiv, pentru mișcare.

(3) Dacă amenajarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic și/sau obiectiv posibilă sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsurile necesare pentru a schimba locul de muncă al salariatei respective.

Articolul 13 – În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale.

Pentru consultații prenatale recomandate de medicul de familie sau medicul specialist angajatorii au obligația de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultații prenatale în limita a 16 ore pe lună în cazul în care acestea nu se pot efectua decât în timpul programului, fără diminuarea drepturilor salariale.

Articolul 19, litera a ne informează că angajatele însărcinate nu sunt obligate să efectueze muncă de noapte dar trebuie să informeze în scris angajatorul despre faptul că munca de noapte le afectează sănătatea și au nevoie de un document medical în acest sens. În cazul în care nu este posibilă mutarea pe timp de zi, viitoarea mămică va beneficia de concediu de risc maternal. De asemenea, pentru protecția salariatei gravide, aceasta nu trebuie să lucreze în mediu insalubru, așa cum este specificat în articolul 20, litera b – În cazul în care o salariată care desfășoară în mod curent muncă cu caracter insalubru sau greu de suportat se încadrează în prevederile art. 2 lit. c) -e) (gravide și salariate care alăptează sau au născut recent), angajatorul are obligația ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului de bază brut lunar.

Referitor la drepturile privind pauzele și concediile pentru femeile însărcinate, care alăptează sau au născut recent, Ordonanța 96 din 2003 privind protecția maternității, ne spune că femeile care au născut sunt obligate să efectueze un minimum de 42 de zile de concediu de lăuzie și că angajatorul are obligația de a oferi 2 pauze de o oră salariatelor care alăptează pînă la împlinirea vârstei de un an a copilului. La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de muncă cu doua ore zilnic. Pauzele și reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă și nu diminuează veniturile salariale și sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

Articolul 21 – (1) Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:

a) salariatei prevăzute la art. 2 lit. c) -e) (gravide și salariate care alăptează sau au născut recent), din motive care au legatura directa cu starea sa;

b) salariatei care se află în concediu de risc maternal;

c) salariatei care se afla în concediu de maternitate;

d) salariatei care se află în concediu pentru creșterea copilului în varstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, în varstă de pană la 3 ani;

e) salariatei care se află in concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în varstă de pană la 7 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități cu afecțiuni intercurente, pană la împlinirea vârstei de 18 ani.

(2) Interdicția prevazută la alin. (1) lit. b) se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea salariatei în unitate.

(3) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a dizolvării sau falimentului angajatorului, în condițiile legii.

Vă las aici textul integral al Ordonanței 96 pe 2003 actualizate 2020. Veți găsi și cele 2 anexe. Anexa 1 – LISTA neexhaustivă a agenților, proceselor și condițiilor de muncă care pot prezenta un risc specific de expunere, la care se face referite în art. 5 și Anexa 2 – LISTA neexhaustivă a agenților și condițiilor de muncă, la care se face referire in art. 14.

Ordonanța de Urgență nr. 158 din 2005, actualizată, privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prezintă la capitolele 4 și 6 informații pentru viitoarele mămici privind concediul de maternitate și concediul de risc maternal.

Astfel, aflăm că asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină și lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizație de maternitate. Această perioadă se poate împărții în mod egal sau altfel, la recomandarea medicului și în funcție de opțiunea beneficiarului, cu menținerea obligativității unui minimum de 42 de de zile pentru concediul de lăuzie.

Vor beneficia de indemnizație și femeile care și-au pierdut calitatea de asigurat din motive neimputabile lor, dar nasc în termen de 9 luni de la această dată. În această situație baza de calcul al indemnizației de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s-a calculat contribuția asiguratorie pentru munca, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calității de asigurat. Despre calculul indemnizației ne informează articolul 25, din Capitolul IV :

Articolul 25 – (1) Cuantumul brut lunar al indemnizației de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10. (găsiți articolul 10 răsfoind acest act normativ pe care am sa vi-l las integral)

(2) Indemnizatia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Despre concediul de risc maternal, avem informații în capitolul VI, articolul 31:

• (1) Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de munca, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 25/2004.
• (2) Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizație de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătăte.
• (3) Concediul și indemnizația de risc maternal se acordă fara condiție de stagiu de cotizare.
• (4) Cuantumul indemnizației prevazute la alin. (2) reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 10.(pe care vă spuneam că îl găsiți în cadrul acestei Ordonanțe)
  
  Găsiți aici Ordonanța 158 din 2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, tot pe EuroAvocatura.ro ca și OUG 96/2003.